[If there's no one beside you When your soul embarks Then I'll follow you into the dark]
Mai sunt cateva zile si ma paraseste. El, omul care a fost mereu langa mine, la bine si la greu. Omul care m-a facut mereu sa zambesc, cel care a stiut sa ma accepte asa cum sunt. Cel care mi-a luat apararea cand ceilalti erau impotriva mea, care m-a scuturat bine atunci cand greseam. Cel care nu m-a lasat niciodata sa ma plictisesc in prezenta lui, care a stiut mereu sa ma faca sa ma simt mai bine. El, omul care putea sa-mi zica orice fara sa ma supar, cu care m-am batut mereu si caruia i-am bagat degetele in coaste. Cel cu care am impartiasit ganduri, sentimente, imbratisari si cele mai mai frumoase amintiri, cel care stia mereu cum sa tina mana cand il luam de brat. Cel care a ascultat intotdeauna muzica buna, si care imi canta la chitara in parc si-n fata blocului, cel care a vazut in mine mai mult decat un fund si doua tzatze, cel care m-a vazut cu adevarat.
Acusi pleaca. Viata mea nu va mai fi la fel, asta e sigur. Zambetele mele vor fi incomplete fara el. Voi ramane cu un gol imens, o gaura pe care nu o va umple nimeni, mult timp. II voi vedea chipul doar printr-o fereastra amarata, dar nu-i voi mai simti niciodata atingerea, nu-l voi mai imbratisa. Si oricat de greu mi-ar fi, n-am sa-i pot spune niciodata cat de greu si dor imi va fi, nu va sti niciodata ce-am simtit.
Pentru noi vorba ca "un baiat si o fata nu pot fi prieteni, pentru ca ei se vor indragosti la un momentdat" e doar un mit. E ceva peste care noi am trecut cu brio. Cu toate astea, intotdeauna voi simti ceva special pentru el.
Iti urez o viata buna, prietene. Iti doresc sa ai parte de toata fericirea pe care n-ai gasit-o in Romania. Iti doresc... tot binele. Sper, doar, sa nu ma uiti. Pentru ca eu cu siguranta n-am s-o fac. Ai grija de tine, dude...
:(
