Alte dorinte...

           Asa cum m-am obisnuit, in fiecare an am inceput sa scriu lucruri care mi s-au intamplat in anul ce e aproape pe trecute, si lucruri care mi-as dori sa se intample in anul viitor. Pot sa spun ca anul 2012 a fost cu impliniri, cu fericire, cu momente de neuitat, dar a fost si un an plin de boala, cu suferinte, peste care  vreau sa trec cu siguranta.
           Pot spune ca s-au indeplinit cam toate dorintele pe care mi le-am pus anul trecut. Nu m-as fi asteptat sa-l vad pe Razvan, nu m-as fi asteptat sa fiu cu Marius, dar lucrurile au luat intorsatura ciudata. Am intrat si la buget, cu facultatea a mers destul de bine, cu familia destul de bine...
           Acum e cazul sa-mi pun dorintele pentru 2013:
-sa raman la buget;
-sa iau toate examenele (din prima);
-ai mei sa se inteleaga mai bine;
-sa am o relatie lunga cu Marius (si frumoasa, fara probleme);
-sa ma inteleg cu Alina;
-sa iasa reusita nunta lui Vlad si a Roxanei;
-sa am mai multi bani;
-fara accidente cu masina;
-sa nu mai am momente depresive;
-sa fiu fericita;
-sa am mai multa putere de concentrare.
In rest, toate vor veni de la sine... Happy new year!

A mai trecut un an. Atat de simplu, de sec, a mai trecut un an la fel de repede ca si ceilalti 18. Recunosc, nu a fost usor. Am trecut prin mult prea multe, am facut lucruri pe care nu am crezut vreo data ca am sa le fac. Am trecut prin o gramada de examene, am invatat, am suferit, am trecut peste. Anul 2012 vreau sa-mi aduca multe lucruri. Anul 2012 vreau sa fie special, deci am o serie de dorinte:

-Sa iau cu bine examenele;

-Sa raman la buget;

-Sa am o relatie de lunga durata cu o persoana SINCERA care sa ma faca fericita;

-Sa castig ceva;

-Sa il revad pe Razvan;

-Sa ma inteleg bine cu toti oamenii;

-Sa fac lucruri pe care nu le-am facut pana acum;

-Sa am mereu langa mine familia, si sa fie toti sanatosi;

-Sa fiu sanatoasa si sa scap de problemele pe care le am acum;

-Sa fiu o soferita mai buna decat sunt acum, fara sa am incidente;

-Sa am masinuta mea;

-Sa fiu mai fericita;

-Sa ajut cat mai multi oameni;

Cam astea imi sunt dorintele... restul nu mai conteaza.:)

Tacere...

In jurul meu e liniste. Nimic nu se aude, nimic nu mai patrunde prin peretii albi si goi ai sufletului meu. Nu se aude nimic. Nici un clinchet, nici un glas care sa-mi faca trupul sa pulseze. Poate nici n-am nevoie. Atata timp cat in mine nu se da nici macar o lupta, n-am nevoie de nimic care sa ma trezeasca la viata. E tacere in capul meu, dar inima tipa, sunetele pe care le scoate ma sperie. Dar nimeni nu o aude. Nimeni nu aude cum se lupta cu teama, cu frustrarea, cu sentimentele astea de ura si dragoste ucisa. Dar in definitiv, de ce sa o auda? Ca sa devina mai slaba? Doar frustrarea o intareste acum. Impulsurile si tristetea vin de la ea.

Tu nu stii nimic. Nu stii cine sunt, cine vreau sa fiu. Ti-as spune unde vreau sa ajung daca as sti asta. Dar n-o stiu. Nu stiu cine mi-as dori sa fiu, nu stiu sa inteleg urletele inimii mele. Ea imi spune ca vrea sa ajung undeva. Spune tu, nebuno, unde vrei sa ma duci? Spre ce continent? Ce lume crezi tu ca ar fi mai buna?

Dar tu, bucata de carne? Ce stii tu despre mine? Tu esti in inauntrul meu si faci sangele sa pulseze in gol. Atat. De ce sa am nevoia sa te ascult? De ce-mi vorbesti? Si macar de ai spune ceva coerent... dar tu nu, tu soptesti doar lucruri pe care nu le mai inteleg: dragoste, mirare, fericire... astea sunt cuvintele pe care ma pui sa le aranjez ca intr-un puzzle. Dar tu chiar nu vezi? Capetele lor nu se mai potrivesc de mult. De ce incerci in zadar sa ma faci sa le lipsesc daca nici macar tu nu le intelegi logica.

Lasa-ma draga inima sa privesc lumea cu alte organe. Lasa-mi creierul sa gandeasca singur, nu te mai implica direct pentru ca tu doar distrugi totul. Iesi din mine si varsa-ti amaraciunea in altii, caci duhul rau ce-a patruns in tine te-a innegrit, te-a pustiit atat de tare incat nici macar tu nu te mai recunosti. Lasa sentimentele astea meschine, care te fac sa putrezesti, sa iasa afara. Iar daca nu reusesti tu, macar lasa-mi sufletul sa iasa din stransoarea lor.

Un an nou...

Aş vrea să ştiu cum să încep acest blog. A trecut o grămadă de timp de când nu am mai scris aici şi nici măcar nu ştiu ce aş putea spune. Anul acesta a trecut într-o clipită. A fost mai bun ca celălalt? A fost mai rău? Habar n-am. Ideea e că anul trecut mi-am dorit anumite chestii şi o mare parte din ele s-au îndeplinit. Dar ce fac cu cele care nu s-au îndeplinit? Cu cele care au rămas doar nişte vorbe goale postate pe un site ciudat? Ce să fac? Să mi le pun iar şi sa ma rog să se îndeplinească? Habar n-am...
Dacă ar fi să descriu anul acesta într-un singur cuvânt, l-aş numi simplu: "scurt", pentru că aşa mi s-a părut. A mai fost şi trist, anost, dar aceste lucruri nu sunt predominante. Dacă e să le iau la rand, anul acesta am făcut o grămadă de greşeli, am pierdut o grămadă de prieteni, dar am avut puterea de fiecare dată să ma ridic şi să o iau de la capăt. Cred că a fost o lecţie pe care am invăţat-o pe propria-mi piele, pe care poate mi-am crestat-o adânc in suflet: totul e trecător, nimeni şi nimic nu e indispensabil. Am învăţat că in viaţă tu îţi eşti cel mai bun prieten, că in viaţa ta, doar tu contezi.
Dar am făcut şi lucruri bune... am fost 4 luni fericită cu Costin, bucurându-mă pe bune de momentele alea, am făcut dansuri, am vizitat o grămadă de locuri, m-am hotărât unde dau, am invăţat să nu-mi mai pese, am învăţat mai bine, mi-am descoperit prietenii adevăraţi şi am inceput să-i resping pe ceilalti...
Acum urmează seria de dorinţe pe 2011:
Îmi doresc să iau carnetul şi să fiu o şoferiţă bună;
Să iau cu bine bac-ul;
Să iau admiterea la medicină;
Să intru la fără taxă;
Să am o colegă de cameră bună;
Să fac ceva nebunesc;
Să nu existe persoane cu care să mă mai cert;
Să fiu înconjurată de oameni care mă iubesc;
Să îmi trimită Răzvan mailurile pe care mi le-a promis;
Să ajung la concertul Take that;
Să fiu cu o persoană specială care să ţina la mine cu adevărat (şi eu la el);
Să mă indragostesc şi să am o relaţie specială;
Să fiu mai puţin egoistă;
Familia mea şi toţi cei pe care îi iubesc să fie sănătoşi;
De ziua mea să fie toată lumea pe care o iubesc;
Să invăţ lucruri noi;
Să fiu fericită;
Cam atât îmi doresc...
La anul am să mă întorc să văd daca s-au îndeplinit. Până atunci mai vorbim...

X_X

Imi lipsesti. Asa va incepe blogul asta. Orasul pare trist si gol fara tine, inca ma intreb de ce. SUnt o mie de locuri in care mi-ar placea sa ajung. Dar cu tine, cu tine si cu nimeni altcineva. Uneori pare ciudat caci sunt o mie de locuri unde am fost si mi-ar mai placea sa ajung. Dar sunt tot atat de multe locuri in care n-am fost si tocmai alea imi amintesc de tine. M-as intoarce la ce-a fost. As da orice sa mai stau o singura data pe o banca, cu tine langa.
A trecut atata timp si totusi pare ca ieri, pare ca nimic nu s-a schimbat. Ultima imbratisare, ultima privire, ultimul sarut pe obraz... toate astea par departe, dar nu atat de departe incat sa le uit. Habar n-am de ce, dar esti singurul om pe care mi-ar placea sa-l am aici, acum. Singurul om care mi-ar fi placut sa fie azi cu mine in rockoteca. De ce? Pentru ca fiecare melodie care-mi rasuna acum in minte (sau care urla mai bine spus) imi aduce aminte de vremurile in care eram doar noi doi si atat, plimbandu-ne pe strazile cu praf...
Stiu ca nu e Ok sa-mi fie dor de tine, pentru ca are cine sa-ti duca dorul. Dar mi-e dor de tine, mult. SI incepe sa ma apuce disperarea. X_X

E a treia oara cand sterg inceputul. Intotdeauna inceputul mi se pare cel mai greu.
-De ce?
-Nu stiu.
Sunt in pat si scriu. Parca ma vad prin monitor ca intr-o oglinda. Sunt lipsita de expresie si de orice fel de ganduri. Ma mai uit din cand in cand la taste ca sa nu gresesc. Mai schimb melodia, incerc sa o gasesc pe aia cat mai lenta. Mi-ar placea sa ascult Supergirl la nesfarsit. Cu toate ca nu mai inseamna nimic, piesa asta in trecut era totul. E amuzant, e foarte amuzant ca nu mai inseamna nimic, e atat de amuzant incat nici nu pot sa ma fortez sa zambesc.
Nu stiu de ce as avea nevoie sa ma faca sa ma simt mai bine de atat. Stiu doar ca starea asta in care sunt nu trece. Mi-ar placea sa vorbesc cu Razvan sau cu Mihaela de alta data. In ciuda a tot ce s-a intamplat mi-e dor de ei. E prea liniste in lista de mess si prea gol grupul best friends fara ei. Zau ca n-as vrea sa se termine asa. Dar vreau sa-i vad fericiti. Trebuie sa incerc sa fiu mai putin egoista si sa ma gandesc la ei.
Am nevoie de ceva de baut. Nu sunt sigura ca m-ar face sa ma simt mai bine, dar cel putin nu as mai fi chiar asa de... goala. O inteleg pe Elena, dar n-o sustin. Alcoolul dauneaza mai mult decat trebuie, asta daca e baut in exces. Pai, exces inseamna o betie. O betie inseamna multe lucruri rele si dureri de cap. I can handle it. Give me some vodka. Glumeam. Nu-s alcoolica, nu beau decat in locuri unde nu-s prietenii mei. Ma simt maxim de protejata. N-am alcool, n-am chef; daca n-am chef, n-am tupeu; and so on. Lantul poate ajunge departe. In fine. Straight face se duce la culcare. Asta daca nu vrea sa se culce iar la 5. :-?

Uneori vorbesc singura. Mi se pune o greutate pe corzile vocale si imi vine sa tip. Imi vine sa spun cuvinte pe care in mod sigur nu le-as spune cuiva in fata. Nu as spune: "imi pare rau, am gresit, te iubesc". Dar simt toate astea. Le simt de parca ar musca din mine. E o durere de-aia constanta, o durere care ai vrea sa-ti treaca cu morfina.
Cel mai mult ma doare ca ma tradez pe mine. De fiecare data as vrea sa fim numai noi doi. Sa fim iar prinsi intr-o imbratisare de-aia trista, ca de ramas bun. O imbratisare in care fetele noastre parca-s lipite, iar tu imi soptesti la ureche sa am grija de mine. Daca ar fi sa te mai tin o data in brate, as vrea sa dispara lumea. Sa fim asa, noi, intr-o lume goala. Intr-o seara de ianuarie. Sa nu mai simtim frigul si nici tremurul. As mai vrea sa ma saruti pe obraz. Nu, nu vreau un sarut adevarat. As fi egoista sa ti-l cer. Vreau doar sa-ti simt respiratia langa gatul meu.
Imi e dor de tine, de prietenul meu. Cel cu care impartaseam vise, ganduri si amintiri. As vrea sa fie ca acum un an.