duminică, 21 martie 2010

E a treia oara cand sterg inceputul. Intotdeauna inceputul mi se pare cel mai greu.
-De ce?
-Nu stiu.
Sunt in pat si scriu. Parca ma vad prin monitor ca intr-o oglinda. Sunt lipsita de expresie si de orice fel de ganduri. Ma mai uit din cand in cand la taste ca sa nu gresesc. Mai schimb melodia, incerc sa o gasesc pe aia cat mai lenta. Mi-ar placea sa ascult Supergirl la nesfarsit. Cu toate ca nu mai inseamna nimic, piesa asta in trecut era totul. E amuzant, e foarte amuzant ca nu mai inseamna nimic, e atat de amuzant incat nici nu pot sa ma fortez sa zambesc.
Nu stiu de ce as avea nevoie sa ma faca sa ma simt mai bine de atat. Stiu doar ca starea asta in care sunt nu trece. Mi-ar placea sa vorbesc cu Razvan sau cu Mihaela de alta data. In ciuda a tot ce s-a intamplat mi-e dor de ei. E prea liniste in lista de mess si prea gol grupul best friends fara ei. Zau ca n-as vrea sa se termine asa. Dar vreau sa-i vad fericiti. Trebuie sa incerc sa fiu mai putin egoista si sa ma gandesc la ei.
Am nevoie de ceva de baut. Nu sunt sigura ca m-ar face sa ma simt mai bine, dar cel putin nu as mai fi chiar asa de... goala. O inteleg pe Elena, dar n-o sustin. Alcoolul dauneaza mai mult decat trebuie, asta daca e baut in exces. Pai, exces inseamna o betie. O betie inseamna multe lucruri rele si dureri de cap. I can handle it. Give me some vodka. Glumeam. Nu-s alcoolica, nu beau decat in locuri unde nu-s prietenii mei. Ma simt maxim de protejata. N-am alcool, n-am chef; daca n-am chef, n-am tupeu; and so on. Lantul poate ajunge departe. In fine. Straight face se duce la culcare. Asta daca nu vrea sa se culce iar la 5. :-?