Mi-ar placea, ca macar intr-un vis, sa pot da timpul inapoi. Mi-ar placea sa ma trezesc din nou intr-o dimineata de mai si ca inca nu s-a terminat scoala generala. Mi-ar placea sa-mi revad toti colegii, sa le spun cat de dor imi e de ei. As vrea, ca pentru macar 2 ore sa apreciez ce am avut atunci si in alea 2 ore sa schimb atatea. Mi-ar placea, sa ii vad pe toti zambind si facandu-mi din mana, sa-mi vad prietenii pe care i-am iubit atat de mult.
Si am fi noi 3 acolo, noi, fetele nebune si care se intelegeau atat de bine, sa fie si copilul din RazZzy, sa fie si Ady si Boya si poate o secunda sa fie si Foossa. As vrea, sa nu fi intervenit nimeni in prietenia noastra si sa fim un tot, nu doar niste straini. Da, straini. Si cine mai stie a cui e vina? Cine mai stie ce a zis, ce a promis? Cine isi mai aduce aminte?
Mi-ar mai placea, sa mergem toti la biserica si sa radem mult, sa radem de preoti si boya sa se uite la fundul fetelor din biserica. Si ar fi atat de dragut sa mai jucam volley in spatele blocului la sefa...
As vrea, poate sa ma intorc si la banchet. Am fost atat de cretini ca nu am stiut sa ne luam ramas bun asa cum trebuie... Dar de unde era sa stim ca lucrurile n-o sa mai fie niciodata la fel?
"Pun pariu pe o milka cu mar copt ca pana la sfarsitul clasei a 9a n-ai sa mai vorbesti cu mine"
"Asta crezi tu despre mine? Eu pun pariu pe o ciocolata heidi cu alune intregi ca n-am sa fac asta." Inca trebuie sa-mi mai dai ciocolata... dar mi-ar placea sa ma intorc in timp si sa nu mai pun pariul ala. Asta pentru ca s-a adeverit...
Singura problema e ca nu ma pot intoarce in timp. Si orice amintire mai am cu voi... dispare, incet, incet cand realizez ca nu mai e nimic din tot ce-a fost. Poate e doar timpul pentru o maturizare fortata.
Stiu doar ca uneori imi vine sa plang. Imi vine sa blestem sistemul asta in care tot ce invatam de la viata e sa uram.
Mi-e doar dor de voi si n-am sa va uit niciodata fetele... nu, n-am s-o fac..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu