People always leave...

...sometimes they come back...

... sometimes they don't...

...sometimes they have a reason...

... sometimes they lie...

.. sometimes they go without saying 'goodbye'

... sometimes they don't have enough time...

..or sometimes they hurt you...

but... they will always love you...

NU!

NU! N-am sa mai accept asa.
NU! N-am sa mai beau de-acum incolo.
NU! N-ai sa mai faci ce vrei din mine.
NU! Ai sa suferi si tu cum am facut-o eu.
NU! N-am sa te mai chem in oras.
NU! N-am sa te mai aud cum te plangi de ce-a fost.


DA! Te vreau departe.
DA! O sa-mi fie dor de tine.
DA! Am sa ma uit mult timp la poza aia.
...


Fuck you#-o for all those things you've done. You don't remember what we did 2 days ago... Or you're too vainly to realize that you still love me. And the memory of that evening will remain in your head until it will be too late to tell me how much you missed me. I was drunk, and I kissed you because it was all I dreamed until then. But now, the only thing that I want is to get you out of my head and to erase all those memories because they hurt me so bad...

just friends?

Yey, am inceput sa realizez cateva lucruri. Defapt, le realizasem de mult, doar ca acum am inceput sa le constientizez. Nu m-a durut niciodata faptul ca ne-am despartit, atat cat m-a durut faptul ca nu am mai vorbit atat de mult cum am facut-o inainte. Defapt, nici nu stiu daca am tinut la tine ca la un iubit, sau.. ca la un prieten. Toate lucrurile astea... imi dau batai de cap. Mi-ar fi placut sa nu stiu toate lucrurile de la ea acum. Probabil te-as privi tot cu aceeiasi ochi... sau poate ca nu. Nici nu stiu. Doar ca, singurul lucru care imi vine acum in minte este faptul ca mi-am amintit de tine cand nu trebuia. Cine stie ce Dumnezeu ar fi fost acum?
Mai stiu ca iar am dat-o in bara: adica... mereu fac asa si nu inteleg de ce. Sau poate ca doar talentul tau de a ma face sa ma simt mereu vinovata ma face sa ma simt aiurea in momentul asta. Anyway... I kinda screwed up all the good things I had in my life. But I can live without them anyway;). I'm glad I realised that now.
Well.. I guess I'll say good night... only for the moment;))... I'm tired... or dizzy:-? who the fuck knows?:))

Sham and Lies

Sunt aproape 2 zile de cand m-am intors de la mare si inca am senzatia aia ca ma simt pe alt taram. S-au schimbat multe si ma gandesc cate lucruri am facut si cate as mai fi avut sa le incerc. M-am intors si cu sentimentul ca nu mai e nimeni langa mine, dar ca ma simt bine in pielea mea.

s-au distrus si relatiile cu fetele si inca nu stiu din vina cui... daca a fost a mea, sau daca a fost a lor, doar ca nu le mai recunosc. Nu mai sunt fetele dinainte si nici eu nu le mai vad cu aceeasi ochi. M-am schimbat mult si eu. Lucrurile pe care mi le-am dorit atat de mult, acum nu mai au nici o valoare. Persoanele la care am tinut cel mai mult in ultimii ani m-au dezamagit si mi-au dat cu piciorul cand aveam mai mare nevoie. Clipele frumoase s-au sters din mintea mea si ma intreb daca lucrurile nu sunt asa cum ar trebui sa fie.

In rest, cred ca marea mi-a adus si al te surprize decat ma asteptam. Ma refer ca mi-am facut si alti prieteni si faptul ca am rezolvat cateva probleme, am fost sarutata de un vechi prieten, am inecat cateva sentimente in mare, am uitat de casa, m-am inteles cu Miha mai bine decat ma asteptam si am facut multe lucruri pe care mi le-am dorit intotdeauna. Deci, cred ca lucrurile nu-s chiar atat de rele acum nu?

Distance between us...

L-am gasit acum cateva zile ravasit si uitat intr-o ghena de gunoi, cu visele spulberate si trist cum n-a fost niciodata. L-am intrebat ce-a patit si apoi m-a privit cu o expresie de catel milog si m-a luat de mana. Am ramas blocati ore in sir intre patru pereti, care ne strangeau si ne frangeau mainile si picioarele si apoi ne-a luat ameteala. Ne-am dat seama ca eram claustrofobi si ramaneam fara aer, dar ne-am privit in ochi si-am simtit amandoi ca suntem in siguranta. Ne-am salvat reciproc de la o moarte lenta si sigura, apoi ne-am dat seama ca peretii ne-au lasat sa ne iubim, si ne-au dat spatiul de care aveam nevoie. Apoi ne-au despartit spatiile si lumina, si mi-am dat seama ca ne-am indepartat mult prea mult, caci bataile inimii lui se aud mult prea departe si din ce in ce mai incet si infundat, iar mie imi dau o senzatie de neputinta.

Gemetele lui se aud si-mi sfasie inima. Eu tresar si incep sa plang, iar el inchide ochii. Eu respir din ce in ce mai greu, el uita tot ce-a fost. Eu ma trezesc in ghena in care l-am cunoscut, el fuge...

A inceput sa-mi fie frica sa adorm pentru ca mi-e fie frica de gandul ca te-as putea visa iar si iar si iar. Poate pentru ca de cateva zile esti mereu prezent in gandul meu. Recunosc ca as vrea sa fii departe acum, dar de fiecare data cand pleci, te intorci repede sa ma chinui. Dar a inceput sa-mi fie dor rau de tine. Si deja te urasc. atat de mult incat te-as strange in brate si apoi ti-as da drumul brusc sa cazi in prapastie si sa nu te mai vad niciodata. Asa suntem noi. Doi magneti care se resping pentru ca suntem la fel si totusi ne atragem pentru ca sunem mult prea diferiti.
Dar nu mai vreau sa-mi plang de mila in nici un caz. As vrea doar sa te mai vad o data inainte sa mor. inainte sa dispar din lumea asta...

Mi-e dor de tine.
Te iubesc.
Te vreau aproape.
Te-as strange in brate.
Te-as saruta.

E o minciuna
Te urasc.